SIMNALI ECONOMIȚI NU PARA BUNI |
(2008-07-31) |
Atea dit soni aspuneari: 2008-07-31 13:45 EET |
Românili au loatâ di hâbari, di ândoi ani, ți easti creditlu, maxusu ațelu ipotecar, și ahurhirâ s-lia tutu ma mări âmprumuturi di la bănchili comerciali cari daima caftâ noi muștiradz. Ta s-amintâ câtu ma mulțâ, banchili li lișurarâ tutu ma multu condițiili ți aești prindi s-li umplâ ta s-lâ da crediti. Banca Națională ali României feați timbihi di ma multi ori s-aibâ angâtanu și lo și nâscânti misuri, ama s- pari că, până tora, aesti nu para avurâ sucțes. Să aduțemu aminti, maș că di toamna ți tricu banca chentrală lu criscu di șasi ori aradha toclu di politică monetară, crișterli cumulati hiinda di trei puncti proțentuali, di la 7% la 10%. Di aestâ itie, creditli s-feațirâ cama scumpi, ama românili nica alagâ pi la bănchi ta si-împrumutâ, ș-bănchili nica lâ da pâradz para lișor. Tamam tu momentul cându Fondul Monetar Internațional fâțea timbihi tu unu ratportu ia că piricliu di tindeari a crizâlei di pi pâzarea a creditilor ipotecari pi nivel mondial nica easti pi unu nivelu analtu, cum și slâbința a pâzărlor financiari, Banca Națională ali României apufusi sâ lia diznou misuri. Ași, tu condițiili tu cari majoritatea a bănchilor aproachi rati di până la 70% ditu amintaticlu a muștiradzlor, aestu nivel va s-hibâ ascâdzutu multu ti creditli dati tu valută, maxusu tu monedi exotiți. Dapoia, ti ti bâgarea mărdzini a piricliului di supracreditari a duniauâlei, bănchili nu mata va s-lia tu isapi adeverința di la lucru a muștiradzlor cu tinia di cafi mesu icâ alti ahtări, cari potu s-hibâ multu lișoru criscuti icâ falșificati, ama va s-lia tu isapi amintatiți cu nai multu cu cel mult 20% ma mări di ațeali spusi la Fisc, tu anlu di ma ninti. Ași, și netea s-facâ fraudă fiscală prit declararea di amintatiți ma niț va s-ascadâ. Nalili reglementări furâ bâgati fondul a unâlei crișteari di primansusu a tiniilor di cafi mesu a lucrâtorlor ș-ali inflație cari criscu ș-ea di aestâ itie. România easti singura vâsilie ditu zona a lei geografică tu cari criștearea procentuală ali tinie di cafi mesu easti ma mari di 20%, ș-ațea ali inflație s-aproachi di 10%. Guvernanțâli au datâ hâbari ti nali crișteri a tiniilor di cafi mesu și a pensiilor. Analiștili, ama dzâcu câ aestâ nu va s-aducâ unâ scâdeari ali inflației, câ dipu aliumtrea.
Autor: Mihai Rădulescu
Armânipsearea: Irina Paris
|