Radio Romania International

Arhiva :

POLITICA TU CHIRO DI NICĂRI
(2008-07-29)
Atea dit soni aspuneari: 2008-07-29 11:57 EET Print
Patru morţâ, n’il’i di inşi ţi vidzurâ zori s-fugâ di la casili a loru, n’il’i di nicuchirati şi anexi, dzăţ di n’il’i di ictări di culturi agricoli, păşun’i şi fâneţi nicati, infrastructura multu aspartâ. Aestâ easi jiloasa isapi a nicărlor cari au aguditâ nordul şi nord-estul ali Românie, cumu şi dauă vâsilii viţini: Ripublica Moldova şi Ucraina. Şeflu a statlui român, Traian Băsescu, dzâsi câ prioritatea tu aestu momentu easti ândridzearea ali infrastructurâ rutierâ, feroviarâ şi a aţil’ei di transportu energhie şi apă, câţe localităţli ţi avurâ zn’ii s-hibâ ligati iara di vâsilie. El lâ câftă a responsabililor locali şi a structurlor descentralizati s-cl’iamâ la lucru personalu ţi easti fudzit tu vacanţâ ta s-poatâ s-lucreadzâ cu tutâ capacitatea ti darea nanaparti a efectilor a nicărlor. Tutunâoarâ, prezidentul câftă ca situaţia s-nu hibâ exploatată politic şi feaţi un apel la solidaritati (track): „Avem ananghi tuţ di solidaritati şi, aestu easti lucrul importantu ţi voi s-lu spunu, că populaţia ditu zonili ţi trapsirâ multu di itia a nicărlor, cumu şi din zonili cari nica va s-hibâ aguditi di nicări, ari ananghi di solidaritati, di solidaritatea a instituţiilor prota ş-prota, ama şi di solidaritatea aţilor ditu judeţili cari nu suntu aguditi di nicări.” Mulţâ di multâ român’i nu au aştiptatâ aestu apel ta s-da agiutor. Presa ngrâpseaşti ti multi fapti giuneşti. Aduţemu aminti maş un exemplu ti cari ngrâpseaşti EVENIMENTUL ZILEI. Familia Lucia şi Codruţ Duciac, ditu unâ hoarâ ditu nord-estul ali Românie, puturâ s-ascapâ vârâ 40 di viţin’i. Ninti ca pumpagiil’i s- agiungă la faţa a locului, bărbatlu cu mul’iarea a lui scoasirâ mul’ieri, ficiuriţ, bârbaţ, cumu şi prăvdzâ, ditu apa işitâ ditu cupan’ie a arâului Suceava. Dapoia, ângrâpseaşti jurnalu, l’i apruchearâ sinistraţl’i tu casa a lor, lâ deadirâ s-mâcâ, lâ hearsirâ ceaiuri şi-l’i mutrirâ cumu puturâ ma ghini. Ti amârtie, autorităţli ucrainiani nu spusirâ idyea solidaritati. Poati para acâţaţ cu aţeali ţi s-fâţea tu vâsilia a loru, iu ma multu di 20 inşii murirâ, ucrainien’ul’i nu feaţirâ timbihi a viţin’ilor român’i şi moldoven’i, dati ti apa viiturili cari yini tu vâsiliili a loru. Tu unâ formulă diplomatică, ministrul ti politica cu xeanili di Bucureşti, Lazăr Comănescu, câftă a Kievului s-aproachi fâtearea deadunu unâ evaluari comunâ di specialiştil’i român’i şi ucrainen’i a situaţiil’ei, a posibilelor evoluţii hidrometeorologhiţi şi a misurlor cari pot s-hibâ loati. Oficial’i ditu Ripublica Moldova limbidzirâ lucârli ş-bâgarâ stepsu ali Ucrainâ că ari sâlâghitâ, fără s-facâ timbihi a viţin’ilor ditu aval, cantităţi multu mări di apă ditu lacuri di acumulari. S-nâ turnămu ama tu Românie. Jurnalili ngrâpsescu câ un ministru ţi eara dusu pi teren fu angiuratu di oamin’i câţe autorităţli români an’i aradha nu au loatâ misurli luipsiti ta s- tânâ cheptu a nicărlor. Jurnalu ROMÂNIA LIBERĂ aduţi aminti că proiectul a nomlui ti asiguripsearea obligatorie a casilor contra a fânicadzlor di fisi easti dânâsitu ân locu tu parlamentu di ma multu di giumitati di anu căţe nica nu puturâ s-apufuseascâ mărimea primâl’ei di asigurari. Autor: Mihai Rădulescu Armânipsearea: Irina Paris

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3

Puteţ s-avdzâţ căndţido
aoa emisiun’ili RRI


Ascultaţ
Oarili la cari puteţ s-ascultaţ programili adrati di Secţia Armânească RRI pi Canalu 3 cu hroma veardi.
Oara (oara ali Românie)
17.30 - 18.00
19.30 - 20.00
21.30 - 22.00

Weather Forecast

Mascota istorica a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International