Radio Romania International

Arhiva :

HRANA A OAMIN”ILOR, UNÂ PROBLEMÂ GLOBALÂ
(2008-07-04)
Atea dit soni aspuneari: 2008-07-04 11:51 EET Print
Cum şi cari va u hârneascâ lumea tu yinitoarili dechenii? Easti unâ ntribari tutu ma spes avdzâtâ tu mediili politiţi di pi tuti meridianili. Unâ ntribari cari fu lansată, gioi, Bruxelles di prezidenţia franceză a Uniunil’ei Europeanâ şi carî, s- pari, ahurhi sâ-l’i sensibilizeazâ ş- pi oamin’il’i politiţ di Bucureşti. Parisul ari organizatâ unâ conferinţâ comunâ a prezidenţiil’ei ali Uniunii, ali Comisie Europeanâ şi a Parlamentului European ţi ari tu scupo unâ di nai ma strngentili problemi a planetâl’ei: criza alimentară, stridusâ nu maş prit cipitli di pâhadz ânreghistrati tu dumeni, câ, maxusu prit ananghea s-anvâleascâ criştearea explozivă a câftaril’ei di alimenti tu yinitoarili dechenii. Şi aestâ tu condiţiili tu cari produţia di mâcări s-faţi tutu ma scumpâ iara rezervili di crişteari ali producţie prit metodieli aplicati tora au agiunsâ la limită. Ministrul francez ali agriculturâ, Michel Barnier, dzâţea că tu 20-30 di an’i producţia agricolă prindi sâ s-facâ diplo ta s-poatâ s-u hârneascâ dun’iaua ţi easti pi crişteari a lumil’ei şi spunea că Europa ari un rol importanti ti giucari, că nu poati s-armânâ indiferentă şi că prindi s-intrâ tu avangarda a pidimolui ţi-l faţi comunitatea internaţională ti ândridzearea ali problemâ. Cum poati Uniunea s- facă aestu lucru? Ministrul Barnier pistipseaşti că prit politica agricolâ comunâ, cari prindi s-hibâ uidusitâ la realităţ, la aţeali ţi s-facu tu alanti părţâ a lumil’ei. Doi comisari europen’i deadirâ hâbari, nica di tora că marţa ţi yini va s-pripunâ unâ pachetâ di misuri ti agiutarea a vâsiliilor pi cali di dezvoltari cari importă pârmâtiili alimentari di cari au ananghi şi suntu, dimi, aţel’i ţi tragu nai ma multu di itia a crizâl’ei alimentară mondială. Misurli au tu scupo, tu esenţâ, ca fondurli armasi niufilisiti tu politica agricolâ comunâ europeanâ s-hibâ ufilisiti ta s-agiutâ agricultura ditu vâsiliili pi cali di dezvoltari. Un agiutor cari, sigura nu easti duri, câţe adrarea cama bunâ a catandisil’ei, ţâni, prota ş-prota, di aţeali vâsilii, di politiţli a loru naţionali tu dumenea ali agriculturâ. Spuneamu câ şi Bucuresti lucârli s-pari câ ahurhirâ sâ s-minâ. Poati para preayalea, factu determinat, vahi, di birichetea agricolâ a aiştui anu cari si s-pari câ va s-hibâ unâ di excepţie. Şi cari poati s-facâ agârşitâ xerea greauâ di anu cari u scâdzu la giumitati jumatati producţia agricolâ ali României. Lucru cari poati sâ-s facâ nica di multi ori di itia a alâxerlor climatiţi pi nivel global. Ma mulţâ oamin’i di ştiinţâ român’i au dzâsâ câ prindi s-hibâ aclimatizati nali cişiţ di planti, speţifiţi ti zonili subtropicali, tra s-hibâ asiguripsitâ pi chiro lungu securitatea alimentarâ. Tora di oarâ, politicien’il’i s-alumtâ maş cu criştearea a pâhadzlor la pârmâtiili alimentari, aşi cumu feaţirâ dzâlili aesti, ama va s-ahurheascâ vahi, s-aibâ angâttanu şi di cauzi nu maş di efecti. Autor: Mihai Radulescu Armânipsearea: Irina Paris

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3

Puteţ s-avdzâţ căndţido
aoa emisiun’ili RRI


Ascultaţ
Oarili la cari puteţ s-ascultaţ programili adrati di Secţia Armânească RRI pi Canalu 3 cu hroma veardi.
Oara (oara ali Românie)
17.30 - 18.00
19.30 - 20.00
21.30 - 22.00

Weather Forecast

Mascota istorica a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International