NUMTA VÂSILICHEASCÂ DI DHIAMANDZÂ |
(2008-06-11) |
Atea dit soni aspuneari: 2008-06-11 14:51 EET |
Majestățli a Lor, Vâsilelu Mihai I ali României și nicuchira a lui, Vâsilioania Ana ( hilia a pricipilui di Bourbon-Parma ș-ali principesâ Margareta ali Danemarcâ) sârbâturisescu 60 di ani di la ncurunari tu vâsilia cari lâ eara interzisâ ma multu di patrudzăț di ani. Numta di dhiamandzâ easti sârbâturisitâ chiro di trei dzâli, București și la pâlatea vâsilicheascâ di Sinaia (chentru), prit manifestări dișclisi a publiclui și privati. Niercuri, la Ateneulu Român di București, pâreaclia vâsilicheascâ ari participatâ la un concertu extraordinar ândreptu ti aniversarea ali ncurunari, iara la Muzeulu Național di Istorie di Bucuresti fu programatâ lansarea a volumlui Numta di dhiamandzâ , ângrâpsitu di principesa Margareta și di nicuchirlu a lei, principili Radu. Anamisa di invitaț ari membri a 14 di familii vâsilichești europeani, ântrâ cari vâsilioania Sofia ali Spanie, vâsilielu Simeon II lu și vâsilioania Margareta ali Vâryârie, vâsilielu Constantin II lu și vâsilioania Ana-Maria ali Gârție, principeli Lorenz și arhiducili Karl ali Austrie. Vâsilielu și vâsilioania s- cunuscurâ Londra, tu 1947, cu ocazia ncurunarilei ali principesâ Elisabeta a II ali Mari Britanie cu Philip, ducei di Edimburgh. Vini dapoia, sumu zorea bâgatâ di comuniștili pro-sovietiț, abdicarea a Vâsilielui ali României, la 30 di andreu 1947, ncurunarea a doilor suverani, dupâ unu anu dupu cari vini un lungu exil. Turnarea tu vâsilie a suveranilor eara tu ahurhita a anilor 1990, unâ di temili chentrali ali alumtâ politicâ di tranziție. Miza agiumsi ahântu mari câ majoritatea a partidilor, nafoarâ di crioștin-democrați, au prezentatâ monarhia ca unu piricliu la adresa ali democrației ș-ali aradhâ constituționalâ și acțeslu fizicu majestățlor a loru tu Românie fu âmbudyiusitu ma multâ ani aradha. Dapoia intereslu a românilor ti monarhie scâdzu și maca tu 1998, vâsilielu Mihai fu numâsitu Omlu a anlui, sintagma popularâ Monarhia ascapâ Romania s-avdi azâ tutu ma aretcu. Vâsilelu și vâsilioania s-turnarâ stâmâna ți tricu la pâlatea a loru di Sinaia, ca proprietari di dreptu ali ciuflichi vâsilicheascâ. Pâlatea u avea nationalizatâ comuniștili, aoa și 60 di ani; u feațirâ muzeu cu scupolu sâ-li facâ pi români s-u cutuyurseascâ monarhia.Turnatâ ali familiei vâsilicheascâ, pâlatea va s-armânâ muzeu, ș-va u spunâ istoria nifalșificatâ ali familie vâsilicheascâ, ași cumu spuni și suveranlu: Porțâli a Peleșlui va s-armânâ dișclisi a românilor ti daima, ași cumu fu ș-ma ninti, ahurhinda cu 1914, maș câ , di aoa și nclo, românili nu va s-aflâ aoa maș udazli mplini di lucri scumpi, câ și oamini yii, unâ familie cari da sens ali națiune, amprenta a statlui român.
Autor: Valentin Țigău
Armânipsearea: Irina Paris
|