Radio Romania International

Arhiva :

Actualiitatea a tricutlui comunistu
(2008-05-28)
Atea dit soni aspuneari: 2008-05-28 12:34 EET Print
Tru mplină campanie electoralâ tră alidzerli locali, lansarea a protlui volum dit şingirlu cu numa 'Mărtirie şi documentu”, al Constantin Ticu Dumitrescu, membru a Colegiului di Studiere a Arhivilor a Securitatil’ei (CNSAS), fu, luni, tu menga ali mass-media dit România. Lansat la Institutlu Cultural Român di Bucureşti, proiectul editorial easti ună cilâstiseari ti spunearea diznău ali istorie tu ţi mutreaşti gulaglu românescu. Ancl’isu di poliţia politicâ a regimlui comunistu tu bitisita a an’ilor ’40, cându eara elev di liceu, fostu parlamentar criştin-democrat şi membru ali Comisiei tră cercetarea a călcărlor di nom mutrindalui alumta contra ali aruşfeti dit Senat dupâ Revoluţie, Constantin Ticu Dumitrescu easti prezidentul ali Asociaţie tră Foşţâl’i Hâpsinatiţ Politiţ dit România şi iniţiator a Nomlui trâ Lustraţie. Elu ş-angrâpseaşti tora aduţerli aminti şi scoati tru lun’ină documenti ti fapti ţi li ari bânatâ ş-li verifică prit bana işişi. Prota parti, Recurs la Memorie, ngrâpsitâ anamisa di 1979 şi 1981, cându Ticu Dumitrescu coordona un n’icu şantieru forestier tru munţâl’i di Vrancea (est), adunâ memoriile propriu-dzăsi. Tu alanti dauă, adunati sum numa Recurs la documente, suntu ngrâpsiti declaraţii, noti informativi şi proţesi verbali a interogatoriilor ţi-l’i si feaţirâ. Dumitrescu ngrâpseaşti aua informaţii tu ţi mutreaşti lucurlu a aparatlui di represiuni comunistu, macsus aţea ali Securitati. Andicra di alţâ autori cari avurâ subiecti di idyea turlii, Ticu Dumitrescu avu câbilea sâ studieadzâ arhivili a Securitatil’ei la CNSAS - cari agiută la scutearea tu migdani a sutilor di inşi ţi lucrarâ cu Securitatea icâ feaţirâ poliţii politicâ – ş-la Ministerlu ali Justiţie, amintândalui dupu nom copii a niscântor documenti importanti. Vinitu la aestu evenimentu, caplu a statlui românu, Traian Basescu, aţel cari, tru andreu 2006, condamna ufiţial’ii a regimlui comunistu ca hiindalui criminali şi paranom, nâpoi ş-ahurhi cutugurserli ti aţeali di ma ninti chipiti a partidlui unic, ţi s-vedu şi azâ tru bana publică. Elu spusi câ vârnâoarâ nu va sâ spunâ câ s-lugurseaşti câ easti un 'anticomunistu', ama spusi câ va s-alumtâ aţea turlii câ averlu ti comunism s-hibâ faptu cunuscut. Ticu Dumitrescu s-apufusi s-publicâ aesti memorii ca unâ 'borgi di conştiinţâ', dupâ ţi tricu prit colasea ahâpsăn’ilor comunisti, experienţili ţi li bână pot s-agiutâ a bârnurlor yinitoari. Eali suntu maş unâ carti, unâ frândzâ dit un lârguriu proţes moral a comunismului, cari s-adavgâ la alti ţi zugrâpsescu crimili a aţilui di ma ninti sistem. Tu chirolu a n’ililoru di dzâli di hâpsani şi ancheti, Ticu Dumitrescu armasi livendu dinintea a anchetilor şi a trăn’ipserlor ţi li tricu. Dupu aesti ţi li tricu nai ma 'paradoxalu titlu di nobleţi dit istoria a umanitatil’ei', aţel di hâpsinaticu politic. Tra s-lu amintâ, pi multâ âl’i custusi bana. Atel’i ţi lu-aştiptarâ şi lu-vrurâ, iara atel’i ţi lu-deadirâ nu duchirâ câ aestu ti faţi ma avut. Textul: Mihai Pelin Apriduţearea: Taşcu Lala Actualiitatea a tricutlui comunistu - 280508 10:58 Tru mplină campanie electoralâ tră alidzerli locali, lansarea a protlui volum dit şingirlu cu numa 'Mărtirie şi documentu”, al Constantin Ticu Dumitrescu, membru a Colegiului di Studiere a Arhivilor a Securitatil’ei (CNSAS), fu, luni, tu menga ali mass-media dit România. Lansat la Institutlu Cultural Român di Bucureşti, proiectul editorial easti ună cilâstiseari ti spunearea diznău ali istorie tu ţi mutreaşti gulaglu românescu. Ancl’isu di poliţia politicâ a regimlui comunistu tu bitisita a an’ilor ’40, cându eara elev di liceu, fostu parlamentar criştin-democrat şi membru ali Comisiei tră cercetarea a călcărlor di nom mutrindalui alumta contra ali aruşfeti dit Senat dupâ Revoluţie, Constantin Ticu Dumitrescu easti prezidentul ali Asociaţie tră Foşţâl’i Hâpsinatiţ Politiţ dit România şi iniţiator a Nomlui trâ Lustraţie. Elu ş-angrâpseaşti tora aduţerli aminti şi scoati tru lun’ină documenti ti fapti ţi li ari bânatâ ş-li verifică prit bana işişi. Prota parti, Recurs la Memorie, ngrâpsitâ anamisa di 1979 şi 1981, cându Ticu Dumitrescu coordona un n’icu şantieru forestier tru munţâl’i di Vrancea (est), adunâ memoriile propriu-dzăsi. Tu alanti dauă, adunati sum numa Recurs la documente, suntu ngrâpsiti declaraţii, noti informativi şi proţesi verbali a interogatoriilor ţi-l’i si feaţirâ. Dumitrescu ngrâpseaşti aua informaţii tu ţi mutreaşti lucurlu a aparatlui di represiuni comunistu, macsus aţea ali Securitati. Andicra di alţâ autori cari avurâ subiecti di idyea turlii, Ticu Dumitrescu avu câbilea sâ studieadzâ arhivili a Securitatil’ei la CNSAS - cari agiută la scutearea tu migdani a sutilor di inşi ţi lucrarâ cu Securitatea icâ feaţirâ poliţii politicâ – ş-la Ministerlu ali Justiţie, amintândalui dupu nom copii a niscântor documenti importanti. Vinitu la aestu evenimentu, caplu a statlui românu, Traian Basescu, aţel cari, tru andreu 2006, condamna ufiţial’ii a regimlui comunistu ca hiindalui criminali şi paranom, nâpoi ş-ahurhi cutugurserli ti aţeali di ma ninti chipiti a partidlui unic, ţi s-vedu şi azâ tru bana publică. Elu spusi câ vârnâoarâ nu va sâ spunâ câ s-lugurseaşti câ easti un 'anticomunistu', ama spusi câ va s-alumtâ aţea turlii câ averlu ti comunism s-hibâ faptu cunuscut. Ticu Dumitrescu s-apufusi s-publicâ aesti memorii ca unâ 'borgi di conştiinţâ', dupâ ţi tricu prit colasea ahâpsăn’ilor comunisti, experienţili ţi li bână pot s-agiutâ a bârnurlor yinitoari. Eali suntu maş unâ carti, unâ frândzâ dit un lârguriu proţes moral a comunismului, cari s-adavgâ la alti ţi zugrâpsescu crimili a aţilui di ma ninti sistem. Tu chirolu a n’ililoru di dzâli di hâpsani şi ancheti, Ticu Dumitrescu armasi livendu dinintea a anchetilor şi a trăn’ipserlor ţi li tricu. Dupu aesti ţi li tricu nai ma 'paradoxalu titlu di nobleţi dit istoria a umanitatil’ei', aţel di hâpsinaticu politic. Tra s-lu amintâ, pi multâ âl’i custusi bana. Atel’i ţi lu-aştiptarâ şi lu-vrurâ, iara atel’i ţi lu-deadirâ nu duchirâ câ aestu ti faţi ma avut. Textul: Mihai Apriduţearea: Taşcu Lala

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3

Puteţ s-avdzâţ căndţido
aoa emisiun’ili RRI


Ascultaţ
Oarili la cari puteţ s-ascultaţ programili adrati di Secţia Armânească RRI pi Canalu 3 cu hroma veardi.
Oara (oara ali Românie)
17.30 - 18.00
19.30 - 20.00
21.30 - 22.00

Weather Forecast

Mascota istorica a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International