Radio Romania International

Arhiva :

PREVIZIUN'I ICUNOMIŢI ROMĂNEŞTI
(2008-04-14)
Atea dit soni aspuneari: 2008-04-14 16:35 EET Print
România ş-pripusi s-alăxească, tru 2014, moneda naţională, leulu, cu euro. Poati s-hibă agiumtu aestu scupo? Ia ţi spuni guvernatorlu a Bancăl’ei Naţionali ali României (BNR), Mugur Isărescu: „Vrem s-alăxim tendinţa di evoluţie ali inflaţie cătă ună scară di 3 tru sută tră anlu 2010. Cara aestu lucru nu va s-ndreagă, va s-hibă multu greu ti România s-tin’sească călindarea di aprucheari a monedăl’ei euro, tru 2014. Ti aţea, BNR cundil’eadză niacumtinat ananghea tra s-hibă tut chirolu tru prota linie a alumtăl’ei contra ali inflaţie. Easti zborlu di un polim lungu, nu maşi di ună alumtă. Lipseaşti, dimi, s-cilăstăsim ti aestă alumtă. Banca Tsentrală va s-hibă, cum ţi s-hibă, căţe ari simasia ţi u ari, ama easti multu greu că aestă provocare s-hibă ndreaptă maş cu hălăţli a politicăl’ei monetari.” Mugur Isărescu easti di păreari că, tru bitisita a aiştui an, ritmolu ali inflaţie va s-hibă, nai ma probabil, întră 5 şi 6 tru sută. Tru ţi mutreaşti cursulu di alăxeari ali monedă naţională, Isărescu spusi că ălu lugurseaşti ma uidisit tu comparaţie cu aţel di anlu ţi tricu, cându leulu avea agiumtă multu ma vărtos em raportat tru euro em ş-cu dolarlu american. Ti amartie, politica antiinflaţionistă a băncăl’ei tsentrali armăni tru scara, aşi cum spunea şi guvernatorul a l’ei, maş tru chivernisearea a ratăl’ei tră toc di politică monetară. Iara aestă rată tut ari criscută nica di anlu ţi tricu, atea ţi feaţi că bănţli ţentrali comerciale s-adară crişteri di tocuri em ti mpărmături em ti depoziti. Aşi, inşiră tru migdani pi păzarea românească tocuri tru depoziti di 10 tru sută tru an ică ş-ma mări, aţea ţi yini ti andruparea a scupolui ţi lu-ari Banca Naţională mutrindalui n’icşurarea a ritmului di crişteari a mpărmutlui. Un scupo exighisit prit aţea că inflaţia criscută tru chirolu dit soni, li aduţi dininti zn’iili a xeril’ei di anlu ţi tricu şi di evoluţiili di pi păzărli internaţionali a păhadzlor la naftă şi alimenti, nu poate s-hibă azăptăsită că maşi prit n’icşurarea a ritmului di crişteari a căftaril’ei interni. Ună căftari agiumtă ndzeană di itia a creaştiril’ei amintatiţli a bănătorlor şi di căftarea tut ma mari a mpărmuturlor. Cum BNR nu poati s-cilăstisească ti amintatiţili a bănătorlor, nu l’i-armăni că maşi varianta ti scunchirea a mpărmuturlor cu nădia că va s-n’icşuradză niheamă mirachea ti ancupărari a romăn’ilor. Şi tocurli ma mări tru depozite au ună hăiri, ama cu un impactu mult ma n’icşurat, şi aestă da curayiu ti făţeari economii, tut ti zn’ia a consumului. Directorul executiv al Gruplui di Economie Aplicată, Liviu Voinea, nu easti, ama, dip cu nădie cându zburaşti ti zn’iili a aţilor apofasi: „Tru minduita a mea, nu va s-hibă hăirlătiţi, cum nu fură hăirlătiţi niţi aşi dzăsili crişteri ti rata a toclui. Prota furn’ie easti că inflaţia tru România easti tu amprotusa structurală, nu monetară, dimi mecanismi monetari pi cari li ari tru chiverniseari Banca Naţională nu pot s-ndreagă problemi structurali cari lipseaşti s-hibă acăţati tru isapi prit politiţ bugetari şi fiscale tsi ţăn di guvernu.” Aşi cum u spusim, Mugur Isărescu lugursea, ama, ti aestu an un nivel ali inflaţie anamisa di 5 şi 6 tru sută, iara tră 2009, di 3,8 tru sută. Fondul Monetar Internaţional lugurseaşti ama, tră România, ună inflaţie medie di 7 tru sută tu aestu an şi di 5,1 tru sută tru 2009. Experţăl’ii a Fondului nica minduescu că scara di crişteari economică a Româniil’ei va s-dănăsească la 5,4 tru sută, comparativ cu 6 tru sută, tru 2007. N’icşurarea a aluştui ritmu cum şi criştearea ali inflaţie s-facu tu condiţiile tru cari Fondul mindueaşti ună dănăseari vărtoasă a criştearil’ei economitsi mondiali şi criştearea globală ali inflaţie pi thimel’ilu a crizăl’ei economitsi ţi s-veadi, di multu ş-ma multu , aţea ditu Statile Unite. Textul: Mihai Rădulescu Apriduţearea: Tascu Lala

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3

Puteţ s-avdzâţ căndţido
aoa emisiun’ili RRI


Ascultaţ
Oarili la cari puteţ s-ascultaţ programili adrati di Secţia Armânească RRI pi Canalu 3 cu hroma veardi.
Oara (oara ali Românie)
17.30 - 18.00
19.30 - 20.00
21.30 - 22.00

Weather Forecast

Mascota istorica a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International