|
 |
Arhiva :
|
 |
Aghenda a unui summit istoric |
(2008-04-02) |
Atea dit soni aspuneari: 2008-04-02 14:56 EET |
Vârâ 60 di șefani di stat și di guvernu ditu lumea întreagă, ti prota oarâ la unâ ahtari andamusi secretarlu gheneral al ONU, Ban Ki-Moon, și prezidentul ali Comisie Europeanâ, Jose Manuel Barroso, trei nili di oficiali. 3.500 di jurnaliștii. Aestâ easti, tu rezumat, participarea, București, la ațea ți presa numâseaști nai ma marli și ma importantul summit ditu istoria NATO. Invitatâ s-intrâ tu Alianțâ aoa și șasi ani, România ex-comunistâ, ma ninti membrâ a Pactului di Varșovia, fu aleaptâ simbolic ca amfitrion, pistipseaști analistul Dinu Flamând, câțe marcheazâ unâ importantâ niintari victorioasa a NATO tu unu teritoriu ma ninti inamic. Cama pragmatic, Departamentul amirican di Stat preciza, ama, nica ditu 2006, câ ali Românie âli si cadi s-apânghiseascâ evenimentul di itia a contribuțiilei a lei la pidimolu comun ali Alianțâ tu Afganistan și la stabilizarea a Iraklui, vâsilii tu cari furâ dizvârtiț suti di militari români. Afganistanlu easti tu prota thesi a l`cârdiilor di la summit, ași cumu dzâțea și secretarlu gheneral al NATO, Jaap di Hoop Scheffer, cari adâvgă: Voiu s- vă spunu că aestu summit ari unâ ahendă multu interesantă. Va sâ zburâmu ti operațiunili ali Alianțâ cumu ș-ti tindeari și ti provocărli aiștui secul, ti apărarea antirachetă ș-ti securitatea energhetică. Sinurlu di la apiritâ a NATO, dimi directu interesatâ di tindearea câtâ Balcanili di Vestu și spațiul ma ninti sovietic, Romania ari aștiptărli a lei. Li spuni pi șcurtu prezidentul Traian Băsescu: Nai mai marea harauâ a noastră la bitisita a aiștui summit vrea s-hibâ ca, tu concluziili a summitului, statili ditu Balcanili di Vestu, statili di la estu di România să-și umplâ aspirațiili ca, la unu momentu, s- agiungâ membri ali Alianțâ Nordu-Atlanticâ. Tutunâoarâ haraua a noastră vrea s-hibâ reală, maca tu concluziili a summitlui va s-aflâ soluțiili di viziuni ti Afganistan, ti reghiunea a Balcanilor di Vestu tu gheneral, maca aoa va s-aflămu soluțiili ti criștearea a securitatilei a statilor membri NATO și a statilor partenerie. Nercuri, dzâțea experțili, prezidentul George W. Bush s-ayuniusi s-da nanaparti suspansul mutrinda Balcanili di Vestu. Tu zborlu țânutu București, liderlu ali vâsilie cu nai ma marea ponderi militarâ și politicâ tu Alianțâ deadi hâbari, explicit, câ, gioi, NATO va s-lia "dețizia istorică" di tindeari cu trei stati: Croația, Albania și Machidunia. Pi ninga aestâ, elu dzâsi diznou ți avea dzâsâ Kiev : s-dzâcâ ți va s-dzâcâ Arusia, republițli ex-sovietiți Georgia și Ucraina prindi s-lia Membership Action Plan (MAP), cari s-lia ninti di apruchearea tu NATO. Consecventu, Bush adusi aminti și București fuvirsearea ți u reprezintâ reghimlu islamic di Teheran ș-dzâsi câ România ișiși, ca partener strateghic ali Americâ, poati s-hibâ ținta a unor racheti lansati ditu Iran. Ti românlu Aurelian Crăiuțiu, profesor di științi politiți la Universitatea a statlui amirican Indiana, factul câ Bush âși bitiseaști mandatlu dupu ândoi meși nu fați caduc subiectul a scutlui antibalistic. Tu eventualitatea tu cari Iranlu va s-dezvoltâ capabilități nucleari cari s-fuvirseascâ securitatea ali Europâ, dzâți elu, ari un consensu tu Statili Uniti tu ațea ți mutreaști ananghea adrarilei a scutlui. Tehnic, cama armâni s-aflămu soluția ca aestu s-anvâleascâ și flancul sudic a NATO, dimi și România.
Autor: Bogdan Matei
Armânipsearea: Irina Paris
|
|
|
WMA |
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
|
MP3 |
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
|
AAC+ |
|
48kbps : |
1
2
3
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
 Mascota istorica a
RRI
|