Summit-lu NATO di Bucuresti |
(2008-04-01) |
Atea dit soni aspuneari: 2008-04-01 10:52 EET |
Pro-atlantistu cândâsitu și autor al cunuscutâlei sintagmâ Axa București-Londra-Washington ca prioritati a politicâlei cu xeanili, prezidentul ali Românie, Traian Băsescu, easti vizibil hârsitu di calitatea di amfitrion nai ma marilui summit ditu istoria NATO. Tu un interviu dat ali televiziuni publicâ di București, elu dzâsi câ, ti elu, miza majorâ ali andamusi easti câ România, ti prota oarâ tu istorie, va s-aibă anvârliga di ea maș stati aliati. Dimi ca tuti vâsiliili vițini s-hibâ agiutati pi calea a integrarilei a lor tu Alianța Nord-Atlantică. Di aoa și ândruparea sânâtoasâ a Bucureștiului em ti apruchearea tu NATO a nițlor aspiranțâ ditun Balcanili di Vestu: Croatia, R.Machidunia și Albania cum și ti darea tu mânâ a planlui MAP (Plan di Actiuni ti Aderare) ali Ucrainâ și Georgie ex-sovieticâ. Traian Băsescu: Noi avem aestu obiectiv: anvârliga di noi , ti prota oarâ tu istorie, România să aibă maș vâsilii aliati, vâsilii soați, nu uspitâli di turlia România-URSS, tu cari eram vâsilie subordonată, amA vâsilii soați. Ligâturli ali Arusie cu Alianța Nordu-Atlanticâ ți s-feați dupâ doilu polim mondial, tamam câțe lumea libirâ avea frixi di sovietiț, armâni ș-azâ unu subiectu sensibil. U probeazâ și critițli serti a Kremlinului andicra di ideea tindearilei NATO câtâ Kiev ș- Tbilisi. Ca unâ apandasi la critițli ațiloru cari, Moscova icâ tu vâsilie , dzâcu câ ari prâxo rusofobi, prezidentul dzâsi că arușli prindi s-u alasâ nanaparti loghica a polimlui arați și s- intrâ tu ațea a parteneriatlui, din cari va s-amintâ ma multu(TRACK): Tora, NATO nu mata ari adversarul militar pi cari lu-avea, Pactul di Varșovia. Nu va s-aflaț tu niți unu documentu NATO că Federația Aruseascâ reprezintă unâ fuvirseari ti statili NATO. Băsescu cama dzâsi câ diplomația româneascâ ari dusâ unâ întreagă campanie ta s-hibâ bâgatâ tu documentul final al summit-ului prețizarea că statili ditu Alianță ândrupăscu integritatea teritorială ali Ripublicâ Moldova (majoritar românofonâ), ali Georgie, Azerbaidjanului și ali Armeniei, stati ex-sovietiți ți s-alumtâ cu fucurini di separatismu etnic ti cari experțâli dzâcu câ suntu sponsorizati di Moscova. Nucă tari tu pâzârâpserli dinuntru ali Alianțâ, dosarlu afgan va s-hibâ tu prota thesi și la summitlu di București, la cari dzâsi câ va s-yinâ și prezidentul Hamid Karzai. Resurecția ali ribilipseari talibanâ și vâtâmărli ți s-facu aproapea cafi dzuuâ , tu aradha a contingentului NATO obligâ la unâ ânvârtușari ali prezențâ militarâ. Tu ațea ți u mutreaști, România easti hâzâri s-ândrupascâ cu unâ companie suplimentarâ tu Afganistan, ama, adavgâ Bâsescu, nu va s-hibâ un furnizor nicondiționat di ascheri. Câțe așteaptă ca și alanti stati aliati să-și pitreacâ aschirladz tu sudlu aiștei vâsilie, fief a talibanilor, iu catandisea easti cu ma multu piricliu andicra di nordu. Tu ațea ți mutreaști securitatea a lui ișiși, Bucureștiul ari ândreptu s-caftâ s-hibâ bâgatu ș-elu sum scutlu antirachetâ, proiectat di amiricani tu Europa Chentralâ. Analiștili prețizeazâ câ tindearea a scutlui ti flancul sudic ali Alianțâ ari ananghi di un angajamentu financiar cari tora nu lu-ari. Di aoa și ideea alu Basescu câ, ma s-nu s-agiungâ la unu consensu nutrul ali Alianțâ, protectia antirachetâ poati s-agiungâ subiectul a unui aranjamentu bilateral anamisa di România și Statili Unite.
Autor: Bogdan Matei
Armânipsearea: Irina Paris
|