Comisia Europeana tra justitia romana (21.02.2011/ T.L.) |
(2011-02-21) |
Atea dit soni aspuneari: 2011-02-22 13:01 EET |
Aprucheat tru Uniunea Europeană la 1 di yiar 2007, Bucureștiul nu easti, nica, membru cu tuti ndrepturli a clubului a Aților 27. Di la multu probabila amânari ti apruchearea tru Spațiul Schengen până la țânearea ali Justiție sum oclili ali Comisiei Europene, România ari nica ti ndridzeari tra s-agiungâ isa cu alanti vâsilii dit Uniuni. Viniri, executivlu comunitar tipusi raportul intermediar mutrindalui justiția, tru arada a ași-număsitlui Mecanismu di Cooperari și Verificari. Ași cum spun experțâli, protili lucri buni suntu vulusearea a nomlui ti lucru tră Agenția Națională di Integritati, amendarea a nomlui tră Curtea Constituțională, disfățearea a niscântor instanțe cu lucru pțânu tu planu și, pân tru soni, lucurlu ali Direcție Naționalâ Anticorupție.
Tuț șeflii a instituțiilor mintiti tru Justiție sâ spusirâ, di altâ parti, haristusiț că, ti prota oarâ, raportul ali Comisie Europenâ spuni orlea zorlea ti bun câ suntu pideapsili serti ți li deadirâ giudicătorli români tru cazuri di arușfeti. Lucărli slabi mutrescu apofasli prit cari Parlamentul nchidică, pân tru soni, anchetili a procurorlor tru dosarili di mari arușfeti, dimi câ nu fu niintat nica un studiu independentu mutrindalui sistemlu judiciar și hăirlâtica a aluștui, cata cum și armânearea tru idyea scarâ a bugetlui ANI. Ministrul ali Justitiei, Cătălin Predoiu, sâ spuni cândâsit că di clasa politică țâni corectarea a aiștor slâbinți și ahândusearea a reformilor:
Tru ansamblu, dit raportu iasi tu videalâ orlea zorlea și alidzearea cari easti dinintea a clasâlei politicâ dit România, anamisa di modernitatea europeană și tricutlu postcomunist, anamisa di justiție și injustiție, anamisa di integritate și arușfeti. Unâ dit instituțiile pi cari raportul li luyurseaști cu problemi easti Consiliul Superior ali Magistraturâ. Alidzerli ti aestu organismu, ți coordonează, practic, lucărlu a instanțelor, furâ atacate la Curtea Constituțională. Prezidentul a CSM, Horațius Dumbravă, spuni că, tu ma marea parti, problema s-ndreaapsi:
Candidațli luyursiț ca hiindalui neconstituționali furâ invalidaț prit apofasea a Curtilei Constituționali, iara alanțâ membri alepțâ tinisitu și dupu nom furâ validaț. Alepțâ cu spusili di agențiile internaționali di presă, experțâ europeni ti alumta anticorupție s-plângu, di altă parte, că tru România corupția fu și armasi transpartinică. Sociologlu și antropologlu român Vintilă Mihăilescu spuni, tru arada a lui, că politicienili sunt acâțaț tu agioclu di domino a dependențâlor un-alantu: ma s-cadâ un, tuț alanțâ suntu tu piricliu ta s-cadâ ș-eli. Cu unâ ahtari miză, sinferlu public i național agiundzi ta s-nu s-veadâ tru oclili a lor nica spuni profesorlu Mihăilescu.
Textul: Bogdan Matei
Armâneaști: Tașcu Lala
|