Radio Romania International

Arhiva :

Nchisită fărtunoasă a primuvearăljei
(2008-03-28)
Atea dit soni aspuneari: 2008-03-28 13:59 EET Print
Tru Romănia, avem ună ahurhită di primuveară cu făţeari timbihi meteo semnu galbin şi purtical’e ti ploiuri mări şi vimtu vărtos. Ma multi giudeţi dit nordul, ţentrul şi ascăpitata a văsiliil’ei fură aguditi, weekend-lu ţi tricu, di nchisita fărtănoasă a primuvearăl’ei, multi localităţ armănăndalui fără curentu electric ică telefon. Ma multi citii fură arupti di vimtu, iara viiturli ţi s-adrară adusiră zn’ie la multi casi. Tru ţentru, ploaia s-alăxi vichimu tru mari neauă, di u nchidică salami urdinarea rutieră. Tru locurli di munti, viteza a vimtului agiumsi ş-la 100 di kilomeatri pi săhati. Meteorologil’i spun că chirolu dit Romania s-asparsi di itia a fărtunal’ei Emma, cari astăl’e continentul european dit ascăpitată cătă apirită tru bitisita a stămănăl’ei ţi tricu. Nai ma pţăn 13 di insi ş-chirură bana tru Europa, iara zn’iili ţi li alăsă fărtuna suntu cabaia mări. Nai ma aguditi stati fură Germania, iu ari şi nai ma mulţă morţă, Austria, Polonia ş-Cehia. Vimtul ţi bătu păn di 200 di kilomeatri tu sihati u-nchidică urdinarea, ş-lă băgă zori a autorităţlor s-ncl’idă transportul pi ma multi căl’iuri, căl’iuri, apunţă şi aeroporturi. Alimentarea cu energhie electrică fu curmată tu n’il’i di localităţ. Tută Europa aproapi s-ampulisi cu ploiuri torenţiali deadun cu vărtoslu vimtu, cari asmulsiră mulţă pon’i dit arădăţină şi asparsiră cablurli electriţi. Tru zona a Bruxelles-ului, pompierl’i feaţiră suti di intervenţii, după ţi ma multi citii şi panouri di semnalizari fură asmulsi, iara ndoi pon’i fură surpaţ. Tru Ungaria, autorităţli apufusiră, vichimu, catandisi di ananghi cu hromă aroşe di vimtu vărtos ti locurli dit nord-ascăpitata a văsiliil’ei şi tră Budapesta. Aua, chirolu slab feaţi mări znj’ii şi u nchidică urdinarea pi căl’irli di her. S-nă turnăm, ama, tru Romania, şi să spunem că prognozili a specialişţălor spun un 2008 tu arada dit punctu di videari meteorologic, dimi fără ploiuri ahătu mări cum tru 2005 ică ahăntu scădzuti cum tru 2007. Ti chirolu a vearăl’ei va să s-duchească, ama, ahurhindalui cu meşl’i cirişar-alunar tru partea sud-estică a văsiliil’ei va s-ducă ma largu ama tru scara a ntreagăl’ei văsilie. Vichimu şi aşi, Administraţa Naţionala Apili Romăni dimăndă că stocurli di apă suntu duri tra s-ţănă cheptu ti ună veară cu xeri. Aduţem aminti că, tru 2005, Romania s-ampulisi cu 7 dăldză di nicări, cari alăsară zn’ie dzăţ di morţă şi alti zn’ii di aproapea 1,5 miliardi di euro. Textul: Daniela Stefănescu Apriduţearea: Taşcu Lala

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3

Puteţ s-avdzâţ căndţido
aoa emisiun’ili RRI


Ascultaţ
Oarili la cari puteţ s-ascultaţ programili adrati di Secţia Armânească RRI pi Canalu 3 cu hroma veardi.
Oara (oara ali Românie)
17.30 - 18.00
19.30 - 20.00
21.30 - 22.00

Weather Forecast

Mascota istorica a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International